Topirea gheții în 10 mii de ani va majora temperatura medie pe planetă cu 0,43 grade Celsius

Cu condiția ca concentrația medie de dioxid de carbon în aer să nu depășească 400 ppm, peste 10 mii de ani Pământul va experimenta o încălzire suplimentară de 0,43 grade Celsius cauzată de topirea extinsă a gheții. Temperaturile ar putea crește în medie cu 0,19 grade Celsius în următoarele decenii, din cauza dispariției complete a gheții marine de vară din Arctica. În cea mai mare parte, încălzirea suplimentară va fi asociată cu o scădere de albedo a acelor suprafețe care au fost acoperite anterior cu gheață, afirmă un articol publicat în revista Nature Communications.

Unul dintre cele mai importante blocuri ale sistemului climatic mondial este criosfera – sfera geografică în care este concentrată toată gheața Pământului. În ultimele decenii, componentele cheie ale criosferei (gheața marină arctică de vară, straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica și ghețarii montani) au suferit schimbări ample, pierzând rapid în masă și suprafață. Cu toate acestea, aceste procese nu sunt doar o consecință a creșterii temperaturii medii a aerului, ci și cauza viitoarelor schimbări climatice. Cea mai importantă proprietate a gheții este albedo-ul său ridicat, adică capacitatea de a reflecta razele soarelui care cad pe suprafață. Topirea gheții duce la o scădere naturală a albedo-ului și la încălzirea intensă ulterioară a suprafeței pământului. De asemenea, trecerea apei de la o stare solidă la una lichidă poate duce la creșterea tulburării și la creșterea concentrației de vapori de apă din atmosferă, păstrând căldura la suprafața pământului.

Oamenii de știință conduși de Nico Wunderling de la Institutul Potsdam pentru Studiul Schimbărilor Climatice au estimat  încălzirea suplimentară cu care se va confrunta planeta datorită topirii extinse a stratului de gheață. Pentru a face acest lucru, au aplicat modelul CLIMBER-2, care permite o analiză sistematică a decăderii celor patru elemente principale ale criosferei – straturile de gheață din Groenlanda și Vestul Antarcticii, gheața de mare arctică de vară și ghețarii montani.

Climatologii au folosit scenarii RCP care implică o concentrație de dioxid de carbon în aer de la 280 (nivel pre-industrial) la 700 (emisii antropogene intense de gaze cu efect de seră fără restricții serioase) ppm. S-a ales scenariul de bază, în care concentrația de CO2 în aer a fost de 400 ppm, ceea ce corespunde nivelului actual, iar temperatura medie a aerului a fost de 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.

Autorii studiului au ajuns la concluzia că, dacă scenariul de bază este implementat, temperatura medie a aerului în 10 mii de ani va crește cu încă 0,43 grade Celsius, adică cu 29 la sută. În același timp, o astfel de încălzire la ecuator va fi de 0,2 grade Celsius, și în jurul componentelor cheie din Groenlanda și Antarctica de Vest – aproape cinci grade Celsius. Mai mult de jumătate (55%) din modificările proiectate pe termen lung vor rezulta din scăderea albedo în zonele care pierd gheață. În cazul dispariției gheții marine de vară în Artica și a siguranței relative a altor elemente cheie ale criosferei, temperatura poate crește cu 0,19 grade Celsius în deceniile următoare, deoarece această gheață dispare într-un ritm ridicat în timp real.

Schimbările climatice în viitor vor depinde în mare măsură de restricțiile privind emisiile antropogene de gaze cu efect de seră. În prezent, practic nu există astfel de restricții în principalele țări emitente, iar conținutul actual de dioxid de carbon din atmosferă a doborât recordul în ultimii 23 de milioane de ani. Acest lucru îi îngrijorează pe oamenii de știință, care au descoperit recent că toate cele cinci extincții în masă din istoria Pământului erau asociate cu încălzirea globală.