Prețul cotelor de CO2 în Europa a urcat pentru prima dată peste 100 de euro pentru o tonă

Prețul carbonului în UE a depășit pentru prima dată 100 de euro pe tonă, în ceea ce Financial Times numește „un moment de referință pentru unul dintre instrumentele cheie ale blocului pentru combaterea poluării”.

Potrivit acestuia, cotele tranzacționate în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au crescut marți cu 2%, ajungând la 101 euro pe tonă, „un preț la care companiile ar putea începe să se gândească mai serios la investiții în tehnologii emergente costisitoare, cum ar fi captarea și stocarea carbonului (CCS)”.

Ziarul precizează că prețul creditelor de carbon „a crescut de cinci ori în ultimii trei ani, iar creșterile s-au accelerat în ultimele săptămâni, deoarece UE a înăsprit normele pentru a face sistemul mai oneros pentru poluatori”.

Potrivit Bloomberg, creșterea prețurilor la carbon vine în contextul în care factorii de decizie politică „lucrează pentru a înăspri” sistemul de plafonare și comercializare al UE pentru a ajuta statele membre să își atingă obiectivul de a reduce emisiile cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Articolul citează un analist care spune că traiectoria ascendentă a prețurilor va continua, carbonul putând ajunge la un preț de 150 de euro până în iarna viitoare.

Reuters notează că prețurile în creștere ar putea face ca investițiile în CSC și hidrogen să fie mai economice, adăugând că „capacitatea industriei de a face investiții semnificative în tehnologii cu emisii reduse de carbon a fost redusă de criza energetică de când Rusia a tăiat fluxurile de gaze către Europa în urma invaziei sale în Ucraina de anul trecut”. O altă știre Reuters relatează că Indonezia a lansat prima fază a propriului său sistem obligatoriu de comercializare a certificatelor de emisii de carbon pentru centralele electrice pe bază de cărbune.

Climate Home News relatează că oficialii și activiștii au avertizat că un plan al Băncii Mondiale „de relaxare a regulilor sale de cheltuieli și de a împrumuta mai mulți bani pentru proiecte climatice în țările în curs de dezvoltare nu merge suficient de departe”.

În The Economist, titrează că miliardarul sudanezo-britanic Mo Ibrahim afirmă că „este necesară o reformă semnificativă” în cadrul instituțiilor financiare internaționale pentru a ajuta Africa să facă față schimbărilor climatice, menționând că „votul la FMI și la Banca Mondială este înclinat spre țările bogate.