STUDIU:În 2021 aerul poluat a ucis peste 500.000 de persoane din Uniunea Europeană
Scris de EcoFM la 24 noiembrie 2023
Agenția Europeană de Mediu afirmă că jumătate dintre decese ar fi putut fi evitate prin reducerea poluării la limitele recomandate.
Peste o jumătate de milion de oameni au murit în UE în 2021 din cauza aerului poluat. Aproximativ jumătate dintre aceste decese ar fi putut fi evitate prin reducerea poluării la limitele recomandate de medici, scrie The Guardian.
Cercetătorii de la Agenția Europeană de Mediu (AEM) au legat 253.000 de decese premature de concentrațiile de particule fine, cunoscute sub numele de PM2,5, care au depășit valoarea maximă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, de 5 µg/m3. Alte 52.000 de decese au fost legate de dioxidul de azot excesiv și 22.000 de decese s-au datorat expunerii pe termen scurt la niveluri excesive de ozon.
„Cifrele publicate astăzi de AEM ne reamintesc că poluarea aerului rămâne principala problemă de sănătate a mediului în UE”, a declarat Virginijus Sinkevicius, comisarul european pentru mediu.
Medicii spun că poluarea aerului este unul dintre cei mai mari ucigași din lume, dar numărul de decese va scădea rapid dacă țările își vor „înverzi” economiile. Numărul deceselor cauzate de PM2,5 în UE a scăzut cu 41% între 2005 și 2021, iar UE își propune să ajungă la 55% până la sfârșitul deceniului.
OMS, care și-a înăsprit orientările privind calitatea aerului pentru 2021, avertizează că niciun nivel de poluare a aerului nu poate fi considerat sigur, dar a stabilit limite superioare pentru unii poluanți. Parlamentul European a votat în septembrie pentru alinierea normelor UE privind calitatea aerului la cele ale OMS, dar a decis să amâne acest lucru până în 2035.
„Vestea bună este că politicile privind aerul curat funcționează, iar calitatea aerului nostru se îmbunătățește. Dar trebuie să facem mai mult și să reducem și mai mult poluarea”, a declarat Sinkevičius.
Este pentru prima dată când AEM a estimat întreaga povară a bolilor cauzate de poluarea aerului. Pe lângă analiza numărului total de decese, cercetătorii au calculat câți ani în plus a trăit populația cu boli cauzate de aerul poluat.
Pentru unele probleme de sănătate, cum ar fi cancerul pulmonar și bolile coronariene, acest pas în plus nu a făcut prea mare diferență. Dar pentru alte afecțiuni, cum ar fi astmul, a scos la iveală un nivel ridicat de suferință care nu a fost luat în considerare în statisticile privind mortalitatea.
„Când oamenii fac cancer pulmonar, de obicei mor foarte repede. În ceea ce privește alte boli – în special astmul, dar și diabetul sau boala pulmonară obstructivă cronică – există, de asemenea, o contribuție importantă a acestei condiții de trai cu handicap”, a declarat Alberto González Ortiz, cercetător în domeniul poluării aerului la AEM.
AEM estimează că, în 2021, bolile pulmonare obstructive cronice cauzate de poluarea cu PM2,5 au generat pierderea a aproximativ 150.000 de ani de viață în UE și la aproximativ același număr de ani de invaliditate.
„Oamenii pot trăi în condiții precare pentru perioade lungi de timp. Luând în considerare doar mortalitatea, am subestimat impactul poluării aerului”, a declarat González Ortiz.
Arderea combustibililor fosili, mașinile și agricultura emit cantități mari de gaze toxice și particule nocive pe care oamenii le inhalează apoi. Cele mai mici dintre aceste particule, cunoscute sub numele de PM2,5, pot pătrunde în sânge, unde se răspândesc în tot corpul și pot afecta organe, de la creier la organele de reproducere.
O investigație realizată în acest an de The Guardian a constatat că 98% din populația Europei respiră un aer poluat cu atât de mulți poluanți încât încalcă recomandările OMS. Constatările AEM demonstrează, de asemenea, că povara bolilor se răsfrânge în principal asupra Europei de Est și de Sud-Est.
„Vestea bună este că autoritățile de la nivel european, național și local acționează pentru a reduce emisiile prin măsuri precum promovarea transportului public sau a mersului cu bicicleta în centrele orașelor și prin actualizarea legislației”, a declarat Leena Julia-Monononen, director executiv al AEM.