La Borogani, deșeurile sunt colectate separat

Satul Borogani din raionul Leova are puțin peste patru mii de locuitori și este considerat cea mai mare așezare rurală din raion. Amplasată de-a lungul râului Ialpujel, localitatea își dorește să devină un punct de atracție turistică pentru vizitatorii aflați în trecere prin sudul țării.

Un prim pas a fost eliminarea celor cinci gunoiști neautorizate și a altor două din afara lui. Inițiativa a prins contur cu ajutorul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și implementat de PNUD. Or, pe lângă faptul că afectează imaginea localității, gunoiștile neautorizate sunt și o sursă de poluare a mediului.

În sat au fost instalate containere de gunoi pentru colectarea selectivă a deșeurilor. În plus, gospodăriile din localitate au primit câte două pubele – una neagră pentru deșeuri menajere și alta galbenă pentru cele reciclabile.

Sătenii urmează să-și separe gunoiul înainte de a-l arunca în containerul corect.

„Ne-am propus să adresăm problema poluării mediului de pe diverse paliere. Pe de o parte, am încurajat localnicii să separe gunoiul, pe de altă parte, am mobilizat sute de săteni alături de care am adunat gunoiul de pe râul Ialpujel. De asemenea, am plantat și mii de puieți în sat. Ce să vă spun? Borogani s-a schimbat la față. Oamenii nu mai depozitează gunoiul pe unde apucă, iar localitatea e pe zi ce trece tot mai curată”, spune primara Elena Savițki.

Pentru că grija față de mediu începe de la educație, învățătorii și educatorii din sat au participat la un seminar despre efectele negative ale deșeurilor, importanța și regulile de colectare selectivă a deșeurilor, iar ulterior au desfășurat sesiuni de informare pentru peste 600 de copii și tineri.

„Consider sincer că este greșit ca problemele de mediu să fie lăsate la coada priorităților. De ce? Pentru că degeaba au o localitate înfloritoare din punct de vedere economic, dacă sătenii respiră aer poluat sau consumă apă ce dăunează sănătății”, susține Elena Savițki.

Anastasia Talai locuiește chiar pe malul râului Ialpujel. Își amintește cum în anii trecuți oamenii își petreceau timpul liber la iarbă verde, doar că mulți dintre ei uitau să adune ambalajele și alte deșeuri după ei. Astăzi, puțini îndrăznesc să arunce gunoiul pe unde-apucă.

„Atunci când am făcut curățenie în sat, ne-am mobilizat de la mic la mare. A fost un foarte bun exercițiu care ne-a unit ca și comunitate. Ne-am dat seama atunci că suntem cu toții responsabili de imaginea localității în care trăim. În plus, mă bucur că am oferit și un exemplu pozitiv copiilor noștri. Am un băiețel de școală. E foarte responsabil când vine vorba de sortarea deșeurilor. El e cel care de cele mai multe ori îmi atrage atenția că ne-am asumat să separăm gunoiul pe care îl producem”, relatează Anastasia.

Cu susținerea PNUD și a Suediei, 30 de comunități din Republica Moldova au obținut  granturi de până la 16 mii de dolari pentru realizarea inițiativelor menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților.

Sursa:undp.org