Republica Moldova trece gradual la agenți de răcire naturali, urmând să elimine gazele fluorurate către anul 2050

Republica Moldova va reduce gradual, începând cu 1 ianuarie 2024, importul și consumul gazelor fluorurate cu efect de seră și le va înlocui cu agenți de răcire naturali, conform prevederilor noii legi cu privire la gazele fluorurate cu efect de seră, votată în lectură finală de Parlament. Aceasta a fost elaborată cu sprijinul proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova și urmează să intre în vigoare la șase luni după publicare. Până acum, importul și utilizarea gazelor F cu efect de seră nu era reglementată în Republica Moldova.

Gazele fluorurate, cunoscute și ca gaze-F, sunt folosite ca agenți frigorifici la refrigerare și la condiționarea aerului, inclusiv în transportul rutier și au un potențial de încălzire globală de peste 14 mii de ori mai mare decât CO₂. Utilizarea acestora înregistrează cea mai rapidă creștere din ultimii ani, în Republica Moldova fiind importate anual între 90 și 180 de tone de hidrofluorocarburi (HFC) care fac parte din gazele-F. Emisiile datorate HFC s-au majorat între anii 1995-2019 de 76 de ori (de la 3.27 kt CO₂ echivalent până la 247.02 kt CO₂), în special din spumele expandabile, precum și emisiile accidentale din sectorul refrigerare și aer condiționat.

Astfel, legea va accelera ecologizarea sistemelor de refrigerare și condiționare a aerului care funcționează pe bază de HFC. Agenții frigorifici alternativi, cum ar fi CO₂, izobutanul, propanul, amoniacul ș.a., pe lângă beneficiile de protecție a mediului, au și un mare potențial de economisire a energiei. În același timp, înlocuirea gazelor-F creează noi oportunități de business pentru agenții economici din Moldova.

Dacă în țările industrializate, procesul de suprimare a utilizării hidrofluorcarburilor deja a început în 2019, atunci țările în curs de dezvoltare, cum e Republica Moldova, urmează să fie implementat începând cu anul 2029. Astfel, în perioada 2024-2028 nivelul consumului intern de gaze-F va fi înghețat la nivelul consumului de bază, calculat ca media anilor 2020, 2021, 2022 la care se va adăuga 65% din nivelul de bază (producţia/consumul) de HFC, iar în următoarea perioadă țara urmează să întreprindă activități pentru suprimarea eșalonată a acestor substanțe, conform calendarului stabilit în Amendamentul de la Kigali, și anume:

• 2029-2034 (etapa I) – reducerea consumului cu 10%;
• 2035-2039 (etapa II) – reducerea consumului cu 30%;
• 2040-2044 (etapa III) – reducerea consumului cu 50%;
• 2045 și ulterior (etapa IV) – reducerea consumului cu 80% (de la nivelul de bază).

„Lipsa reglementării privind reducerea impactului asupra mediului al gazelor-F împiedicătranziția echitabilă și corectă către o economie verde, neutră din punct de vedere climatic și competitivă, conform obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Republica Moldova este una dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, 18 din ultimii 20 de ani fiind printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, cu fenomene meteorologice extreme”, a declarat Valentina Țapeș, coordonatoarea națională a proiectului EU4Climate.

Suprimarea eșalonată a gazelor F va contribui și la atingerea țintei de reducere cu minim 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră către anul 2030, asumată prin Contribuția Națională Determinată (CND) actualizată a Republicii Moldova. 

Cu un buget total de 8,8 de milioane de euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2023 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.

Sursa:UNDP