Țările G20 a adoptat o declarație finală la Summit-ul de la Roma

Liderii G20 au recunoscut necesitatea de a atinge neutralitatea globală a emisiilor de carbon până la mijlocul secolului XXI. Acest lucru este anunțat în declarația care urmează summitului G20 de la Roma.„Recunoaștem necesitatea de a obține emisii globale nete de gaze cu efect de seră zero, sau neutralitatea carbonului, până la jumătatea secolului”, se arată în document.

De asemenea, indică faptul că țările membre intenționează să formuleze strategii pe termen lung pentru a atinge emisii zero până în 2030. În același timp, țările recunosc nu numai obiectivele existente pentru realizarea acestui indicator, ci și altele noi care pot apărea înainte sau în timpul celei de-a 26-a Conferințe a Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Marea Britanie.

Țările G20 cer măsuri pentru a limita creșterea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. „Rămânem angajați față de obiectivul Acordului de la Paris – de a menține creșterea medie a temperaturii globale cu mult sub 2°C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C peste nivelurile preindustriale”, se arată în document.

De asemenea această măsură va necesita eforturi semnificative din partea statelor. „Recunoaștem că impactul schimbărilor climatice la 1,5°C este mult mai mic decât la 2°. Menținerea încălzirii la 1,5° va necesita o acțiune și un angajament semnificativ și eficient din partea tuturor țărilor”, se arată în declarație.

În plus, țările G20 au convenit să intensifice acțiunile pentru a opri și inversa diminuarea biodiversității până în 2030. Liderii G20 au cerut, de asemenea, sprijinirea eforturilor unui număr de țări care vizează asigurarea protecției până în 2030 a cel puțin 30% din uscat și aceeași suprafață a oceanelor lumii. De asemenea, au recunoscut nevoia de a pune capăt pescuitului excesiv și de a aborda infracțiunile care afectează mediul, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală, minerit, comerțul cu animale sălbatice și circulația deșeurilor și a substanțelor periculoase.

Pentru a preveni degenerarea solului și pentru a asigura o absorbție mai eficientă a dioxidului de carbon, statele G20 intenționează să planteze 1 trilion de copaci, în principal în cele mai degradate ecosisteme. Membrii grupului fac apel la implementarea acestui obiectiv și de către țările din afara G20.

Liderii țărilor G20 se vor confrunta cu provocările globale care le afectează economiile, inclusiv evitarea întreruperilor lanțului de aprovizionare.„Rămânem vigilenți pentru provocările globale care ne afectează economiile, cum ar fi întreruperile lanțului de aprovizionare. Vom lucra împreună pentru a identifica și aborda aceste probleme pe măsură ce economiile noastre se redresează și mențin stabilitatea economiei globale”, se arată în document.

„Vom continua să sprijinim redresarea economică evitând anularea prematură a măsurilor de sprijin, menținând în același timp stabilitatea financiară pe termen lung, precum și contracarând amenințarea recesiunii economice”, se arată în declarație. Această clauză a declarației este, printre altele, reacția liderilor mondiali la criza din industria europeană a gazelor, care a escaladat în această toamnă, după ce prețurile spot la gaz au început să crească vertiginos și au ajuns aproape de 2.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, pe fondul socurilor scăzute în instalațiile de stocare a gazelor.

Țările G20 au subliniat rolul crucial al investițiilor în infrastructura de calitate în redresarea din criza pandemică.

„Recunoaștem rolul critic al investițiilor în infrastructură de calitate în timpul fazei de recuperare. Recunoaștem că sistemele rezistente, finanțate corespunzător, bine întreținute și gestionate optim sunt esențiale pentru a păstra activele de infrastructură pe tot parcursul ciclului lor de viață, pentru a minimiza pierderile și întreruperile și pentru a ne asigura că, servicii de infrastructură fiabile și de înaltă calitate”, se arată în document. În același timp, se indică faptul că țările G20 vor continua să dezvolte o cooperare suplimentară între investitorii publici și privați pentru a mobiliza capitalul privat.

„Subliniem importanța promovării schimbului de cunoștințe între autoritățile locale și guvernele naționale pentru a ajuta la crearea unei infrastructuri mai incluzive”, subliniază declarația. Totodată, se precizează că statele G20 vor continua să „promoveze munca legată de principiile G20 privind investițiile în infrastructură de calitate”.

În plus, țările G20 au convenit să prelungească mandatul Global Infrastructure Hub până la sfârșitul anului 2024, un centru care să stimuleze dezvoltarea unei platforme și a unei rețele pentru schimbul de cunoștințe și experiență între guverne, sectorul privat, bănci de dezvoltare și alte organizații internaționale pentru îmbunătățirea operațiunilor și finanțării piețelor legate de proiecte de infrastructură.

Liderii G20 recunosc și importanța politicilor publice pentru a crea o economie digitală deschisă și echitabilă. „Recunoaștem rolul tehnologiei și inovării în redresarea economică globală și dezvoltarea durabilă. Înțelegem importanța politicilor pentru a crea o economie digitală care să împuternicească, incluzivă, deschisă și competitivă, care să promoveze noile tehnologii, să le permită întreprinderilor și antreprenorilor să prospere și să protejeze și să ofere drepturi consumatorilor”, se arată în declarație. Totodată, se observă că o astfel de politică de stat ar trebui să soluționeze problemele legate de confidențialitate și protecția datelor cu caracter personal, de proprietate intelectuală.

Liderii G20 remarcă necesitatea includerii întreprinderilor mici și mijlocii în economia digitală, a dezvoltării alfabetizării utilizării computerelor în rândul populației și a standardizării relațiilor economice în mediul digital.„Ținând cont de necesitatea de a sprijini o mai mare participare a întreprinderilor mici și mijlocii în economia digitală, ne declarăm angajamentul față de cooperarea internațională care vizează transformarea digitală a producției, proceselor, serviciilor și modelelor de afaceri, inclusiv prin standarde internaționale bazate pe consens și îmbunătățirea protecției consumatorilor, dezvoltarea competențelor digitale și alfabetizarea”, se arată în declarație. Autoritățile țărilor au început deja să ia în considerare posibilitatea utilizării tehnologiilor blockchain pentru a proteja consumatorii, se arată în document.

În acest sens, se discută și despre importanța cooperării între state în mediul digital. „Remarcăm necesitatea de a aborda amenințările crescute la adresa securității digitale, inclusiv ransomware și alte tipuri de criminalitate cibernetică. Vom lucra pentru a consolida cooperarea bilaterală și multilaterală în domeniul tehnologiei informației, vom discuta și elimina vulnerabilitățile și amenințările comune și vom lupta cu infractorii cibernetici, „- au declarat șefii țărilor G20.

Liderii au subliniat potențialul ridicat al transformării digitale de a accelera recuperarea din criza coronavirusului și de a promova prosperitatea comună.

„Transformarea digitală are potențialul de a crește productivitatea, de a consolida redresarea și de a promova prosperitatea comună pe o bază largă”, se arată în document. În același timp, se subliniază că statele G20 vor continua să discute despre politici menite să mențină creșterea productivității și să promoveze o distribuție echitabilă a beneficiilor în interiorul țărilor și sectoarelor economiei, precum și între state.

În același timp, țările G20 au subliniat necesitatea de a face schimb de experiență, de a integra și de a dezvolta cooperarea internațională în utilizarea oportunităților de creștere a digitalizării. „Recunoaștem importanța unei bune guvernanțe corporative și a piețelor de capital care funcționează bine pentru a sprijini redresarea și așteptăm cu nerăbdare revizuirea principiilor de guvernanță corporativă ale G20 / Organizația pentru Cooperare Economică Europeană”, se arată în declarație.

Țările G20 s-au angajat să-și consolideze rețelele de siguranță socială pentru a reduce inegalitatea și a eradica sărăcia. „Pentru a reduce inegalitatea, a eradica sărăcia, a sprijini circulația și reintegrarea lucrătorilor pe piețele muncii și pentru a promova o creștere favorabilă incluziunii și durabilității, vom consolida rețelele de siguranță socială”, se arată în document. Acesta subliniază că pandemia „a exacerbat inegalitățile de pe piețele muncii, afectând grav lucrătorii vulnerabili”. „În colaborare cu partenerii sociali, vom aplica abordări politice centrate pe om pentru a promova dialogul social și o mai mare justiție socială; condiții de muncă sigure și sănătoase; muncă decentă pentru toți”, au subliniat liderii.

Liderii G20 au mai remarcat că vor „lucra pentru a asigura condiții decente de muncă pentru cei care lucrează de la distanță”. Potrivit declarației, țările „se vor strădui să adapteze cadrele legale și de reglementare la noile forme de muncă, asigurându-se că acestea sunt echitabile și incluzive”. După cum sa menționat, atenția se va concentra și asupra problemei „diviziunii digitale de gen și inegalității între generații”. „Subliniem angajamentul nostru de a continua cooperarea internațională pentru a consolida condițiile de muncă sănătoase și sigure pentru toți lucrătorii”, se arată în declarație.

Liderii țărilor G20 au susținut propunerea OCDE de a introduce o taxă globală minimă pentru corporațiile multinaționale la nivelul de 15%. Documentul numește o astfel de inițiativă a OCDE „o realizare istorică, cu ajutorul căreia „statele G20” „vor construi un sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil”. Liderii G20 au cerut, de asemenea, OCDE să dezvolte rapid reguli model adecvate și instrumente multilaterale, astfel încât noile reguli fiscale să intre în vigoare în întreaga lume în 2023.

Liderii țărilor G20 s-au angajat să faciliteze dialogul între producătorii și consumatorii de energie.

„G20, împreună cu Forumul Internațional al Energiei, va facilita dialogul între producători și consumatori pentru a consolida eficiența, transparența și stabilitatea piețelor energetice”, se arată în document.

Liderii G20 au subliniat, de asemenea, importanța menținerii fluxurilor de energie neîntrerupte din diferite surse, de la diferiți furnizori și de-a lungul diferitelor rute. În plus, summitul a evidențiat rolul digitalizării în îmbunătățirea securității energetice și a rezistenței pieței, subliniind totodată că sistemele electronice trebuie să aibă protecție fiabilă împotriva programelor malware.

Țările G20 au remarcat importanța transmiterii gratuite de date pe internet și s-au angajat să lucreze pentru îmbunătățirea securității în mediul digital în 2022. „Recunoscând responsabilitatea furnizorilor de servicii digitale, vom lucra în 2022 pentru a construi încrederea în mediul digital prin îmbunătățirea securității pe internet și combaterea abuzului online, a discursului instigator la ură, a violenței digitale și a terorismului, protejând în același timp drepturile omului și libertățile fundamentale”, – se afirmă în declarație.

Declarația notează, de asemenea, că țările „recunosc importanța fluxului liber de date transfrontalier”. „Vom continua să lucrăm pentru a aborda probleme precum probleme legate de confidențialitate, protecție a datelor, securitate și drepturi de proprietate intelectuală”, se arată în document.

Liderii țărilor G20 au cerut eliminarea amenințărilor la adresa monumentelor culturale și conservarea patrimoniului cultural. „Subliniem importanța abordării amenințărilor la adresa resurselor culturale de neînlocuit, precum și a protejării și conservării moștenirii culturale deteriorate, traficate sau puse în pericol de conflicte și dezastre naturale, amintind obiectivele UNSCR 2347. Solicităm instituțiilor noastre relevante să continue să coopereze cu G20 pe domeniul culturii”, se arată în document. Declarația subliniază rolul profesioniștilor din cultură și creativitate, precum și al afacerilor din domeniul culturii ca forțe motrice ale dezvoltării durabile. Liderii G20 au subliniat importanța eforturilor internaționale de conservare și promovare a culturii, în care Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) trebuie să joace un rol cheie, și necesitatea de a sprijini lucrătorii culturali, inclusiv prin facilitarea accesului la locuri de muncă, măsuri de protecție, digitalizare și sprijin pentru afaceri.

Țările G20 au convenit să sprijine continuitatea serviciilor de sănătate după COVID-19 și să contribuie la consolidarea sistemelor naționale de sănătate și a serviciilor de asistență medicală primară, în lumina impactului pandemiei asupra sănătății mintale și bunăstării din cauza izolării și șomajului. „Vom continua să sprijinim inițiativele care vizează combaterea SIDA, tuberculozei și malariei”, susține documentul.

Țările G20 se angajează să continue eforturile de a extinde inovația în tehnologii digitale și în alte tehnologii legate de sănătate, ținând cont de „nevoia de a proteja datele personale de sănătate”. Ei intenționează, de asemenea, să „promoveze transferul voluntar de tehnologie în condiții convenite de comun acord și să colaboreze cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a reînnoi și a consolida activitatea forței de muncă din domeniul sănătății publice”.

Liderii G20 s-au exprimat în sprijinul emancipării femeilor. „Reafirmăm angajamentul nostru față de egalitatea de gen și subliniem rolul cheie al împuternicirii femeilor și fetelor și al conducerii acestora la toate nivelurile pentru o dezvoltare incluzivă și durabilă”, se arată în document. Țările au evidențiat activitățile necesare ale G20, cum ar fi asigurarea accesului egal la educație, promovarea antreprenoriatului femeilor, eliminarea violenței bazate pe gen, precum și depășirea stereotipurilor de gen și abordarea distribuției inegale a muncii domestice neremunerate.

Președinții țărilor G20 s-au angajat să consolideze securitatea alimentară a lumii și să lupte împotriva foametei. „Ne angajăm să realizăm securitatea alimentară și o nutriție adecvată pentru toți, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, se spune în text. „Suntem îngrijorați de condițiile foametei și de insecuritatea alimentară accentuată care este alimentată de conflictele armate în multe părți ale lumii”, au spus participanții la întâlnire. „Vom promova sisteme alimentare durabile și rezistente și inovațiile agricole care sunt vitale pentru a pune capăt foametei și a malnutriției, a pune capăt sărăciei și pentru a asigura reziliența”, au promis țările G20. În special, este vorba despre „creșterea accesului la finanțare prin investiții responsabile, crearea și îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie, reducerea pierderilor de alimente și a risipei în lanțul valoric”.În acest sens, liderii G20 și-au reafirmat angajamentul față de declarația privind securitatea alimentară, care a fost adoptată de șefii și reprezentanții de rang înalt ai ministerelor de externe ale țărilor G20 la sfârșitul lunii iunie la Matera, Italia. De asemenea, au făcut apel la „partenerii și grupurile de interese să colaboreze sau să se alăture Coaliției pentru Alimentație lansată de FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură). Documentul notează că crearea de sisteme alimentare durabile în lume nu va contribui doar la securitatea alimentară, ci va contribui și la lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității.

Statele G20 au cerut un ajutor de 100 de miliarde de dolari pentru țările în curs de dezvoltare pentru a atenua schimbările climatice până în 2025.„Reamintim și reafirmăm angajamentul țărilor dezvoltate față de obiectivul de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari anual până în 2025 pentru a satisface nevoile țărilor în curs de dezvoltare în contextul unor acțiuni semnificative pentru atenuarea schimbărilor climatice”, se arată în document.

Stablecoin-urile pot fi introduse la nivel internațional numai după ce toate problemele de reglementare vor fi rezolvate. Stablicoin-urile sunt criptomonede care sunt legate de stocuri de monede convenționale sau bunuri fizice, ratele lor sunt supuse unor fluctuații mai puține decât ratele criptomonedelor obișnuite. „Reiterăm că nicio așa-numită monedă stabilă globală nu ar trebui să înceapă să funcționeze până când toate cerințele relevante de reglementare și supraveghere nu sunt abordate în mod corespunzător printr-o dezvoltare adecvată și conformarea cu standardele aplicabile”, se spune în document. Țările G20 au subliniat necesitatea de a urma recomandările stablecoin ale Consiliului de Stabilitate Financiară G20, care include miniștri de finanțe și guvernatorii băncilor centrale. În octombrie 2020, Consiliul a formulat o serie de recomandări privind stablecoinu-rile, dar la începutul lunii octombrie 2021 a subliniat că implementarea acestora este încă într-un stadiu incipient.

În plus, notează documentul, că țările G20 au cerut Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale „să continue să aprofundeze analiza potențialului rol al monedelor digitale ale băncilor centrale în consolidarea plăților transfrontaliere și implicațiile mai largi ale acestora pentru sistemul valutar internațional.” Susținătorii declarației „au salutat progresele înregistrate în direcția” implementării planului consiliului de îmbunătățire a vitezei și eficienței plăților transfrontaliere. Țările G20 „susțin obiectivele globale cantitativ ambițioase, dar realizabile, pentru a aborda costul, viteza, transparența și accesul plăților transfrontaliere până în 2027”. „Îndemnăm agențiile guvernamentale și sectorul privat să lucreze împreună pentru a face îmbunătățiri practice pentru atingerea acestor obiective”, se arată în declarație.

Liderii G20 au convenit să sporească transparența financiară pentru a combate corupția transfrontalieră și paradisurile fiscale folosite pentru a aloca fonduri corupte. „Țările G20 s-au angajat să abordeze orice noi forme complexe de corupție”, se arată în declarație. „Ne reafirmăm angajamentul de a preveni adăposturi sigure pentru cei implicați în corupție și bunurile acestora și de a combate corupția transnațională”. Declarația subliniază necesitatea înăspririi în continuare a normelor legislative internaționale și naționale care sporesc transparența financiară, precum și posibilitatea identificării proprietarilor și beneficiarilor reali ai companiilor, fondurilor, obiectelor imobiliare.

Liderii G20 au convenit, de asemenea, să implice mai activ comunitatea de experți și cea științifică, societatea civilă, mass-media și mediul de afaceri privat în combaterea corupției, precum și să contribuie la formarea unei culturi a interacțiunii sănătoase între sectorul public și cel privat al economiei. G20 a convenit și asupra unui Plan de acțiune anticorupție 2022-2024.