Bloomberg: Poluarea ucide 9 milioane de oameni pe an, în timp ce soluțiile sunt neglijate

O analiză globală a sănătății ajunge la un bilanț sumbru al deceselor premature cauzate de poluarea aerului, a apei cu substanțe chimice. Decesele premature cauzate de surse comune de poluare au crescut cu două treimi la nivel mondial începând cu anul 2000, o consecință întunecată a dezvoltării economice care a scos milioane de oameni din sărăcia extremă. Mai mult de 90% dintre decese au avut loc în țările cu venituri mici și mijlocii aflate în curs de dezvoltare rapidă, potrivit unui studiu publicat în The Lancet Planetary Health.

Pe măsură ce populația și bogăția din țările  sărace au crescut în ultimele două decenii, la fel a crescut și numărul centralelor electrice, al producătorilor de bunuri și al mașinilor pe șosele. Acest lucru are consecințe mortale în zonele în care nu au fost puse în aplicare standarde de reducere a poluării, potrivit lui Richard Fuller, autorul principal și fondator atât al rețelei „Global Alliance on Health and Pollution”, cât și al organizației non-profit „Pure Earth”.

„Creșterea fără îngrijire poate fi foarte costisitoare, impactul asupra generațiilor viitoare fiind mult mai costisitor decât beneficiul imediat”, a declarat Fuller.

Decese premature cauzate de toate sursele de poluare în 2019

Țara	Decese
India	2.357.267
China	2.177.460
Nigeria	357.760
Pakistan	308.800
Indonezia	263.344
Bangladesh	215.824
Statele Unite ale Americii	142.883
Etiopia	126.538
Egipt	111.790
Republica Democrată Congo	101 587

Sursa: Institute for Health Metrics and Evaluation; Pure Earth

Poluarea provoacă peste 9 milioane de decese în fiecare an la nivel mondial. În timp ce cele mai multe dintre acestea sunt atribuite poluării aerului, plumbul și alte substanțe chimice sunt responsabile pentru cel puțin 1,8 milioane de decese în fiecare an – iar numărul real ar putea fi mult mai mare. Studiul notează că omniprezența poluanților chimici în mediul modern a făcut din aceștia o amenințare tăcută.

„Am presupus că vom vedea aceste probleme în poluarea aerului”, a spus Fuller. „Dar am fost cu adevărat uimit să văd că agenda substanțelor chimice este aproape la fel de mare ca agenda poluării aerului”.

Aproximativ două treimi din producția mondială de materii chimice se află în prezent în țările cu venituri mici și medii. La nivel mondial, producția de substanțe chimice a crescut cu 3,5% pe an începând cu anul 2000 și se așteaptă ca producția actuală să se dubleze până în 2030. Potrivit cercetării, doar un mic procent din substanțele chimice industriale au fost supuse unor studii de siguranță riguroase, ceea ce înseamnă că impactul real al acestora este necunoscut.

Plumbul rămâne o preocupare de prim nivel și a fost asociat cu 900.000 de decese premature în 2019, în ciuda faptului că toate țările din lume l-au eliminat din benzină. „Pure Earth„ și UNICEF au estimat în 2020 că până la 800 de milioane de copii au niveluri ridicate de plumb în sânge – unul din trei. Cauzele variază de la reciclarea nesigură a bateriilor auto la utilizarea plumbului în turmeric ca potențiator de culoare.

„Intoxicația cu plumb poate reduce IQ-ul unui copil cu trei până la cinci puncte. Acest lucru înseamnă, că aceștia pierd echivalentul unui an de educație și potențialul de câștig rezultat, iar otrăvirea masivă cu plumb poate scade puncte din PIB-ul unor țări întregi ”, a mai adăugat Fuller

Nu toate efectele dezvoltării economice asupra sănătății au fost negative. Reducerea sărăciei a adus beneficii unora dintre cei mai săraci oameni din lume, deoarece cazurile de îmbolnăvire cauzate de salubritate și de gătitul în casă au scăzut, o concluzie încurajatoare rară în cadrul analizei.

Printre soluțiile potențiale se numără monitorizarea calității aerului și a apei, programe de siguranță chimică și o politică guvernamentală cuprinzătoare, toate acestea dovedindu-se a fi eficiente în țările dezvoltate, unde o parte din poluare a scăzut de zeci de ani. Colaborări specifice între instituțiile publice și private, denumite Planuri de acțiune pentru sănătate și poluare, au dus la progrese în țări în care ministerele industriale și cele ale sănătății nu au lucrat anterior împreună pentru a prioritiza problema.

Poluarea aerului ucide 6,7 milioane de persoane pe an. Mai puțin de două treimi din decesele premature provin din cauza particulelor fine. Numărul bărbaților ale căror decese au fost atribuite acestei forme de poluare a fost cu 44% mai mare decât cel al femeilor, care au fost puțin mai sensibile la poluarea apei.

Tendințele au fost similare cu cele din analiza din 2017 a Comisiei The Lancet privind poluarea și sănătatea, un semn că țările nu reușesc să abordeze cauzele persistente și evitabile ale deceselor premature. Fuller a declarat că crizele acute, cum ar fi pandemia, distrag atenția de la probleme mai cronice. „Realitatea este că putem face mai multe lucruri în același timp”, a menționat el.