CuDreptul – #15 Ceslav Panico, Ombudsman: Ar trebui să avem o strategie de educare juridică per general pe stat

Invitatul acestui episod este Ceslav Panico, Avocatul Poporului, numit și Ombudsman. În februarie 2022, Ceslav Panico a fost numit în funcția de Avocat al Poporului, pentru un mandat de șapte ani, datorită și experienței sale profesionale printre care se regăsește poziția de fost membru al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, vicedirector al Institutului de Reforme Penale și consultant național la Oficiul Consiliului Europei și la Misiunea OSCE în Moldova.

Avocatul poporului este o instituție independentă, autonomă și responsabilitatea acestuia este de a contribui la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului prin prevenirea încălcării acestora, prin monitorizare, raportare, prin perfecţionarea legislaţiei, dar și de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor omului inclusiv de către autorităţile publice şi de către persoanele cu funcţii de răspundere.

Acest episod l-am realizat împreună cu Anna Cîvîrjik, elevă în clasa a 11 la Liceul teoretic Valentin Moshkov din or. Ceadîr-Lunga. Anna este una dintre câștigătorii concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus tinerii să trăiască experiența realizării unui podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului și justiției, pe care s-o întâlnească și cu care să discute.

Cu DREPTul: Ce v-a motivat să participați la concursul pentru ocuparea postului de avocat al poporului?

Ceslav Panico: Aceasta ține de posibilitatea de a încerca de a contribui la o anumită schimbare în domeniul drepturilor omului. Ceea ce aș putea face și încerc să fac în calitate de avocat al poporului, fapt ce nu mi-a permis atât timp cât eram în alte consilii sau în partea societății civile.

Cu DREPTul: Cu ce planificați să vă începeți activitatea în postura de avocat al poporului?

Ceslav Panico: Există deja niște activități pe care le-am început împreună cu echipa. În primul rând, ține de consolidarea echipei Oficiului Avocatului Poporului atât pe interior, cât și pe domeniile de intervenție pe mandat – un aspect. Al doilea aspect ține de consolidarea mecanismelor interne de lucru în cadrul organizației, dar, evident, și pe aspecte de mandat, cum ar fi consolidarea instrumentelor de intervenție a avocatului poporului în responsabilizarea parlamentului sau a altor instituții de a ratifica anumite convenții internaționale și de a încerca de a implementa prin intermediul guvernului prevederile din aceste aspecte.

Cu DREPTul: Care este, în opinia Dvs., situația referitoare la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova?

Ceslav Panico: Depinde de indicatorii pe care ni-i propunem, pentru a evalua la ce etapă suntem. În comparație cu alți 10, 20 de ani sau perioada sovietică, evident că am progresat, însă, având în vedere spre ce tindem sau spre ce standarde am dori să avem în Republica Moldova, cred că nu ne-a reușit totul. Avem progrese în diferite domenii, cum ar fi prevenirea torturii, comparabil cu evenimentele din 7 aprilie 2009 sau până la 2009, mai sunt elemente de rele tratamente, de condiții de detenție, însă nu sunt acțiuni clasice cum erau în izolatoarele de poliție. Pe unele domenii, cum ar fi, de exemplu, prevenirea violenței în familie, este mai bine monitorizată, mai bine scoasă în evidență atât ca și cazuri individuale, cât și ca politici practice. Evident, mai sunt multe de făcut în domeniul respectiv. În 2021, colegii de la Oficiul Avocatului Poporului au făcut un studiu de percepție a drepturilor omului în Republica Moldova. În unele direcții, cum ar fi dreptul la sănătate, pe anumite elemente ale dreptului la sănătate noi am progresat, pe domeniul consolidării promovării persoanelor cu dizabilități la fel avem unele progrese.

Cu DREPTul: După părerea Dvs., care drepturi ale omului sunt cel mai des încălcate în Republica Moldova?

Ceslav Panico: În acest studiu din 2021 privind percepția drepturilor omului sunt câteva elemente privind dreptul la sănătate. Spre exemplu, persoanele care nu au poliță de asigurare medicală nu beneficiază de servicii. Sunt la fel probleme în regiunea transnistreană din perspectiva respectării drepturilor persoanelor nu doar cele sociale și economice, dar, în special, rele tratamente, abuz de putere, mecanism de protecție a persoanelor care vor să se adreseze la anumite mecanisme naționale sau internaționale de restabilire a drepturilor. În fiecare tip de drept am putea vedea că mai este de lucru, nicio țară nu are 100% rezolvate toate problemele.

Cu DREPTul: Cum credeți, ce progrese am obținut în reducerea numărului de crime și încălcări ale drepturilor?

Ceslav Panico: Trebuie să luăm în calcul două elemente: prevenirea încălcării drepturilor omului și alta este atunci când s-a încălcat, cum noi restabilim drepturile persoanei respective și, în paralel, pedepsim persoanele care au încălcat legea. Aceste aspecte ar trebui să fie paralele, fiindcă una este persoana vătămată, căreia ca victimă trebuie să-i fie restabilite drepturile și alta este când avem partea de pedeapsă. Elementele sau instrumentele de care dispun la acest moment și organele de urmărire penală, și alte instituții sunt suficiente pentru a lucra pe pedeapsă, astfel ca persoanele vinovate să ajungă pe banca acuzaților.

Cu DREPTul: Ce ar trebui să facă statul pentru ca drepturile omului să fie respectate în totalitate în Republica Moldova?

Ceslav Panico: În primul rând, sunt câteva elemente care trebuie să fie clare pentru guvernanți, indiferent care partid s-ar afla la putere. De obicei, în țările unde este mai multă sărăcie, sunt mai multe probleme cu partea economică și socială, drepturile omului sunt și mai greu de respectat, în sensul că nu sunt prioritare. Ar trebui parlamentarii, persoanele de conducere din diferite instituții de stat să prioritizeze, înainte de toate, drepturile omului, la fel dreptul la educație, dreptul la sănătate, fiindcă de aici ar porni înțelegerea, întrucât multe persoane nu înțeleg chiar atunci când li s-a încălcat un drept, pur și simplu nu înțeleg că aceasta este o încălcare sau primesc o anumită faptă ca ceva normal.

Educarea juridică este un element în care ar trebui să fie implicată toată societatea, începând de la grădiniță până la instituțiile de stat.

Acesta este un aspect. Al doilea aspect – guvernanții să-și pună dorința să schimbe ceva în domeniul drepturilor omului și să înceapă chiar de la consolidarea Oficiului Avocatului Poporului, deoarece avem probleme și cu clădirea, și cu remunerarea, și cu elemente de intervenție pe anumite segmente. Sunt aspecte minime pe care ar putea să le facă guvernanții și în paralel ar putea să consolideze alte mecanisme cu noile tratate, convenții la care ar putea face parte Republica Moldova, care ar oferi un standard de protecție a persoanelor.

Cu DREPTul: Dvs. activați în domeniul apărării drepturilor omului mai bine de 10 ani. În tot acest timp, au fost cazuri care v-au marcat sau au acționat puternic asupra Dvs.? 

Ceslav Panico: Da, a fost un caz în 2018 și altul recent. Este vorba de un caz din toamna anului 2021, când am întâlnit un minor de 17 ani într-un penitenciar, care avea recidivă pentru furt de metale uzate. Am discutat cu el și mi-a spus că a fost nevoit să fure pentru a-și hrăni familia. Și acesta, într-adevăr, e un caz tragic. Din 2015 merg prin penitenciare și am vorbit cu sute de persoane și simt deja când persoana încearcă să trișeze, să spună minciuni, dar acest tânăr era destul de sincer și se înțelegea că de nevoie a săvârșit acel furt, fiindcă trebuia să-și hrănească mama și frații. Mai mult de el se foloseau cei maturi, el nefiind bine școlarizat, nu și-a dat seama unde poate să ajungă. Mai departe, în discuțiile cu el mi-a mărturisit că se simte mai bine în penitenciar decât la libertate, fiindcă aici are prieteni, nimeni nu-l blamează, nu există acel bullying față de el cum era în societate, fiindcă avea, probabil, și unele ușoare probleme mintale, de aceea se simțea mai în siguranță în penitenciar.

Într-un alt caz m-a marcat puternic situația și evenimentele din 6, 7, 8 aprilie 2009. A fost și un film al dlui Durbală, dacă nu greșesc, cu evenimentele din aprilie, în 2013 l-am văzut prima dată și la fel m-a marcat puternic. Atunci când ești singur între 4 pereți cu polițistul și nu știi ce să faci și ce măsuri să întreprinzi, asta te afectează cumva. Aceasta m-a provocat să lucrez și pe partea de prevenire a torturii, și pe partea de prevenire a altor activități ilegale din partea instituțiilor de stat, fiindcă asta este foarte important.

Cu DREPTul: Veniți din societatea civilă, unde lucrurile funcționează un pic altfel. Care este marea provocare în această funcție?

Ceslav Panico: Provocarea ține de a aduce o viziune nouă, nu de a schimba persoana, dar a încerca de a vedea altfel decât, spre exemplu, doar hârtii și doar litere din lege. Mie încă nu-mi reușește asta împreună cu colegii, de asta o să încerc să aduc nu doar juriști în Oficiul Avocatului Poporului, dar și psihologi, asistenți sociali care văd omul, persoana.

Aceasta este important pentru instituțiile de stat, să vadă ceva mai mult decât o combinație de litere în buletin.

Cu DREPTul: Cât de mult se implică Oficiul Avocatului Poporului pentru a ajuta refugiații din Ucraina și ce fel de suport anume le oferiți?

Ceslav Panico: Lucrăm pe câteva dimensiuni. În primul rând, am încercat cumva să sensibilizăm alți avocați, ombudsmani și am expediat o scrisoare deschisă către dna Moskalkova, ombudsmanul din Rusia, pentru a contribui cumva la încetarea războiului, cel puțin să-și pună dumneaei întrebările din perspectiva drepturilor omului, ce riscuri aduce acest război asupra respectării drepturilor omului, fiindcă războiul elimină mecanismele de protecție a drepturilor omului comparativ cu timpul când este pace. La fel am avut contacte și am discutat cu ombudsmanul din Ucraina și am expediat scrisori către colegii din Azerbaidjan și din Turcia pentru a încerca să ajute la transportarea persoanelor azere din Ucraina care s-au refugiat în Republica Moldova ca să fie aduse în Azerbaidjan și în Turcia, adică pe elementul internațional.

Pe partea de interior, noi câteva zile am fost la punctele de trecere a frontierei în vederea monitorizării punctelor de trecere a frontierei din perspectiva respectării drepturilor omului și respectării drepturilor refugiaților. Vom continua această monitorizare, suntem într-un proces de elaborare a unei foi de parcurs, a unui checklist de monitorizare anume pe partea de migranți, atât la frontieră, cât și deja în centrele de plasament al persoanelor refugiate în vederea stabilirii dacă se acordă unele servicii, dacă sunt aspecte de criză, de prevenire a unor încălcări.

Încercăm să lucrăm pe trei dimensiuni, partea de prevenire a unor abuzuri, trafic de ființe umane sau rele tratamente ale acestor persoane care vin în Republica Moldova și, în special, a celor care stau de mai mult timp.

De asemenea, am creat o celulă de criză în cadrul Oficiului și analizăm, avem numărul de telefon la care pot apela persoanele refugiate în cazul în care li s-au încălcat unele drepturi, noi încercăm să intervenim. Și a treia dimensiune ține de momentele în care au avut loc încălcări să începem investigările, să vedem ce a făcut statul în acest domeniu. Un alt element important este crearea unui consiliu consultativ pe lângă Oficiul Avocatului Poporului cu mai mulți actori din societatea civilă, fiindcă noi singuri nu am fi reușit să ținem piept la aceste elemente de riscuri care ar putea apărea. Și am creat acest consiliu ca să muncim împreună.

Cel mai important este faptul că noi nu lăsat mandatul nostru propriu-zis, pe care îl avem, de promovare, respectare, prevenire a diferitelor infracțiuni în Republica Moldova pentru cetățenii din Republica Moldova, dar a apărut și elementul acesta nou și a trebuit să ne adaptăm.

Cu DREPTul: Majoritatea refugiaților din Ucraina sunt copii, bătrâni, femei. Ce măsuri trebuie luate pentru a asigura respectarea drepturilor lor în Republica Moldova?

Ceslav Panico: Nimeni nu știe cât se vor reține persoanele refugiate pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt cel puțin două categorii: una care au cerut azil, care știm la sigur că vor rămâne aici și sunt persoanele care nu au certitudine dacă rămân pe câteva zile aici sau pleacă mai departe. Este nevoie de câteva elemente pentru a preveni, persoanele ca să știe, chiar și atunci când urcă într-o mașină privată să știe cui comunică, că ia numere de contact ca să aibă mereu o posibilitate de a informa fie instituțiile de stat, fie familia că au plecat dintr-un punct anume și încotro s-au îndreptat. Când au ajuns la locul de destinație, ar trebui să sune persoanele competente și să le comunice acest lucru.

Trebuie elaborat mecanismul acesta de siguranță prin care lanțul de la preluarea persoanei până la punctul de destinație unde a dorit să ajungă și acolo să se simtă în siguranță să fie respectat.

Pentru că persoanele care stau mai mult timp aici, chiar și câteva zile, este nevoie de mai multe servicii. Pentru copii este importantă ocupația, dar și dreptul la educație, ca să nu piardă aceste luni în zadar și la toamnă să poată reveni la ciclul educațional. Este nevoie de implicare și pe partea de angajare. Pe partea de educație, deja implică copii în diferite școli, copiilor li se oferă această posibilitate de studiere în școli. Evident că este o problemă cu limba vorbită și chiar școli cu predare în limba rusă nu avem atât de multe, în limba ucraineană și mai puține, dar cel puțin este o modalitate de încercare de a-i integra pe copii. La fel, copiilor de vârstă preșcolară e necesar să li se ofere servicii de creșă și de grădiniță.

Pe partea de sănătate știm că se acordă anumite servicii deja, dar continuă să fie o problemă când persoanele suferă de boli cronice sau anumite boli în care este nevoie de acoperire financiară a tratamentului, de genul intervențiilor chirurgicale. Totodată, printre refugiați avem diferite minorități etnice: azeri, romi etc., pentru care sunt necesare anumite tipuri de servicii din perspectiva și a limbii vorbite, și a tradițiilor, chiar și mâncarea e diferită pentru musulmani.

Cu DREPTul: În rezultatul vizitelor la frontieră, care sunt observațiile, concluziile?

Ceslav Panico: Am fost și în locuri unde este fluxul mai mare, bunăoară, Palanca, Tudora, dar am fost și în locurile unde nu este așa de mare atenție, fiindcă unde este fluxul mai mare, tot timpul se acordă mare atenție și mai mult se monitorizează, noi am fost în regiunile sau în punctele de trece a frontierei unde este mai puțină atenție, continuă foarte mult să se implice voluntarii, dar se simte deja o oboseală și entuziasmul e mai puțin. Un alt aspect ține de implicare de post-trecere a frontierei, fiindcă cei de la frontieră se implică, îi informează, iar mai departe persoanele sunt preluate doar de voluntari și de persoanele private. Nu este un management de caz, aș spune, a preluării, a transportării și acordării serviciilor. Apar elemente de transport spre Europa. Asta poate este bine, poate persoanele vor să ajute, chiar și contra cost, dar nu este un mecanism de siguranță și riscul în așa cazuri este foarte mare de trafic de ființe umane, de violență etc.  

Cu DREPTul: Dar, iată, riscurile pentru persoanele refugiate și cât sunt de expuse încălcării drepturilor omului? Elementele principale cumva: unde, când?

Ceslav Panico: În timpul războiului, în primul rând, se pierde anume mecanismele acestea de protecție a drepturilor și sunt mai multe elemente, inclusiv dreptul la sănătate, că atunci când persoana are anumit tratament pornit, dacă rămânem pe sănătate, cum se acordă protecția persoanelor cu dizabilități, fiindcă avem și multe persoane care sunt venite în Republica Moldova și nu este un mecanism iarăși de protecție a lor, de oferire a serviciilor, fiindcă nu doar persoanei cu dizabilități este nevoie pentru ea, dar și pentru însoțitor, însoțitoare. Un alt aspect ține de traficul de ființe umane, am spus deja, pe partea de rele tratamente, atunci când persoanele sunt cazate.

Cu DREPTul: Cu ce probleme se pot adresa refugiații la avocatul poporului?

Ceslav Panico: În primul rând, atunci când văd o încălcare, noi, ca și Oficiu al Avocatului Poporului, ca avocat al poporului, noi nu substituim serviciile pe care le acordă instituțiile statului, noi nu acordăm asistență juridică garantată de stat, noi nu acordăm protecție în sensul unor anumitor servicii, noi, prin intermediul Oficiului Avocatului Poporului, putem să întrebăm de ce statul într-un caz sau altul nu, sau ce a făcut sau nu a făcut, din perspectiva drepturilor care sunt încălcate. Atunci când persoana vede că este un risc mare de trafic de ființe umane sau este risc de rele tratamente și numărul de la Biroul Migrațiune și Azil (BMA) sau de la poliție și liniile verzi nu lucrează sau, din contra, s-a implicat, dar fie nu a dus până la capăt sau fie nu a intervenit deloc – atunci noi putem să ne implicăm, să vedem tot lanțul, toate acțiunile până a vedea intervențiile. Și atunci să întrebăm statul ce a făcut, de ce n-a făcut și să vedem dacă este nevoie putem merge și mai departe în instanță, dacă este un drept de interes public sau cazul este de interes public, sau vizează mai multe persoane.

Cu DREPTul: Atât instituțiile internaționale, cât și cele naționale de monitorizare a drepturilor omului continuă să menționeze că situația persoanelor deținute rămâne îngrijorătoare, care-s aspectele critice și cum pot fi remediate?

Ceslav Panico: Ce ține de partea de sistemul penitenciar și situația care este în sistemul penitenciar, sunt acțiuni care s-au încercat a face în ultimii ani în vederea micșorării numărului deținuților. Este foarte important din perspectiva că avem un standard la care noi trebuie să ne aliniem de patru metri pătrați cel puțin pentru o persoană și, evident, cu cât mai puține persoane avem în sistemul penitenciar, acum avem sub șapte mii de deținuți, pe când am avut și 12 mii, și cu câte persoane mai puține sunt într-un loc de detenție – cu atât mai mult spațiu deținutul are, dar întrebarea este și calitatea acestui spațiu, și calitatea de servicii.

Cea mai mare problemă este subcultura criminală care derivă din mulți ani de interese ascunse, pe de o parte, pe de altă parte, din imposibilitatea de implicare, fiindcă la zece mii, spre exemplu, de deținuți erau în jur de 2.500 de persoane și era greu să dețină un penitenciar pe noapte șase-șapte persoane la 500 de deținuți.

Și, evident, elementul acesta a fost dezvoltat, având în vedere pentru a menține așa-numita pace în penitenciare, liniștea și ca să oferi acest serviciu ai nevoie, deja // s-a ajuns ca persoanele care sunt din lumea, subcultura criminală, interlopă, să conducă chiar unele penitenciare informal. Asta e una din cele mai importante probleme care sunt, de aici derivă și accesul la sănătate, și alimentația, și ocupația, și intervenția de tip ocupațional, multe persoane doresc să lucreze, să facă un ban în penitenciar ca apoi să iasă.

Al doilea element ține de condiții, condiții de detenție, nu doar numărul metrilor pătrați care sunt în penitenciar, dar este o listă de standarde la care trebuie să ne aliniem, de la alimentare la dreptul la sănătate, de la aerisirea cea naturală, dreptul la baie și tot aspectul ce ține de partea asta.

Un al treilea moment, cum am menționat, este și dreptul la sănătate, de exemplu, în ultimii doi-trei ani s-au ridicat standardele din perspectiva regulamentului, proceselor, hai să spunem, scrise pe documente în sistem, mai există elementul acesta de acordare practică deja, dreptul la sănătate. Și cauzele sunt evidente: lipsa de personal, lipsa de instrumente de lucru, parcă din perspectiva medicamentelor nu avem o astfel de problemă, dar numărul de persoane care decedează la fel este mare, numărul persoanelor care sunt eliberate pe motiv de boală nu-i atât de mare și aici ar trebui de revizuit. Amnistia sau legea amnistiei, prin care urmează să fie eliberați peste 1.500-1.600 de persoane, asta ar scoate de pe umerii sistemului penitenciar foarte multe provocări, având în vedere că banii cei economisiți sau spațiul ar putea să ofere o calitate mai bună pentru celelalte persoane deținute.

Însă, există și riscul ca acele 1.600 de persoane, dacă nu vor fi încadrate în câmpul muncii și nu li se va oferi un serviciu în afara penitenciarului, să revină, fiindcă avem recidiva a 50 la sută, fiecare a doua persoană revine în penitenciar, în alte țări este sub 20, sub 30.

Cu DREPTul: Anual, Oficiul avocatului Poporului publică un raport privind respectarea drepturilor și libertăților omului în R.Moldova. Care sunt principalele concluzii pentru anul 2021?

Ceslav Panico: Sunt aceleași probleme care au fost identificate și anterior, vorbim de dreptul la sănătate, cum am menționat, progrese aici față de anii precedenți nu am identificat. Avem, la fel, probleme ce țin de avertizorii de integritate. Este un element foarte important, nou pentru Republica Moldova, atunci când persoana declară un anumit act de corupție public sau prin diferite mecanisme nu tot timpul se simte în siguranță. La fel există risc sau probleme ce țin de activiștii în domeniul dreptului omului, persoane care promovează drepturile omului, în acest domeniu nu s-a simțit careva progrese, chiar dacă, hai să spunem, guvernarea actuală este mai deschisă ca și parteneriat, dar asta nu elimină riscul de represalii față de persoanele sau de activiștii din domeniul drepturile omului. De aceea trebuie pornit, mers pe procese, pe siguranță, pe garanții și nu atât pe persoane care sunt sau nu sunt acum la guvernare.

Cu DREPTul: Avocatul Poporului este responsabil, în ultimii patru ani, și de protecția avertizorilor de integritate. Avertizorul de integritate este, oarecum, o inovație pentru R.Moldova. Simplu spus, acesta este angajatul care face dezvăluiri despre practicile ilegale din cadrul entității în care activează, care constituie o amenințare sau un prejudiciu adus interesului public. Care și cât de important este rolul avertizorului de integritate?

Ceslav Panico: Este un element nou pentru Republica Moldova, este relativ nou. Avem legea ce ține de avertizorii de integritate și sunt două instituții importante în acest sistem, este Centrul Național Anticorupție și este Oficiul Avocatului Poporului. Persoana, când denunță un act de corupție, fie face dezvăluiri publice, fie se adresează CNA-ului și roagă sau CNA-ul stabilește că persoana este avertizor de integritate și există riscul de represalii din partea persoanei care a fost denunțată, atunci avocatul poporului trebuie să intervină și să ofere această protecție din perspectiva drepturilor omului, din perspectiva încălcării anumitor elemente, ținând cont de aceste denunțuri.

Cu DREPTul: În ce măsură corupția încalcă drepturile omului, care este relația dintre acestea?

Ceslav Panico: După mine, actele de corupție sunt legate cu riscul de încălcare a drepturilor omului, fiindcă nu doar atunci când un polițist ia o mită pentru faptul că nu a trecut o persoană, un anumit conducător auto revizia tehnică și peste 500 de metri ceva se defectează la mașină și din cauza asta omoară o persoană prin accident, sunt foarte direct legate drepturile omului și corupția, fiindcă corupția elimină niște garanții sau nu se atrage atenția la anumite etape sau standarde necesare pentru respectarea drepturilor omului. Alte exemple ar fi când pompierii vin și formal nu vin, sunt cazuri probabil când ar putea să nu atragă atenția la toate elementele ce țin de securitatea, siguranța incendiară și acestea vor putea afecta când este un incident, vor afecta direct dreptul la sănătate. Deci, corupția poate fi văzută atunci când închizi ochii la anumite elemente sau când nu îți îndeplinești atribuțiile până la sfârșit, având în vedere fie un interes direct, fie unul indirect. 

Cu DREPTul: Sunteți un promotor al educației juridice și al educației pentru drepturile omului, cum credeți, cine și cum, la modul practic, ar trebui să-și asume acest rol de educare?

Ceslav Panico: Noi nu avem o strategie sau un plan per general de educare juridică. Sunt foarte multe organizații necomerciale care se implică în educarea juridică a studenților, există anumite lecții opționale în cadrul liceului sau școlii care oferă astfel de lecții, dar nu avem un sistem clar cine preia, cine începe lucrul. Adică avem nevoie de educare juridică și angajați, persoane adulte la universitate, la diferite facultăți, nu numai la cea de Drept, profesioniștii din domeniul nu doar de stat, dar și din domeniul privat, din câteva perspective: una – cum să lucreze nemijlocit cu clienții sau cu beneficiarii, cât și pe interior, când se preia sau se fac anumite practici sau politici, să țină cont de abordarea bazată pe drepturile omului ca elementele de nediscriminare, de egalitate de gen, de rele tratamente, dreptul la sănătate, la educație să fie integrate în anumite politici la nivel de instituții.

Ca prim pas, ar trebui să avem o strategie de educare juridică per general pe stat.

Al doilea pas ar ține de o inovație pe care au propus-o anterior colegii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului și sperăm cumva în următorii ani să o realizăm, ține de un centru de instruire în domeniul drepturilor omului. Ar fi împreună cu Consiliul de Egalitate, împreună cu exponenții de la diferite universități, pentru a începe un proces masiv de educare juridică chiar de la grădiniță, cum spuneam, și până la instituțiile de stat de diferite dimensiuni.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opiniile PNUD și ale Suediei.