Cu DREPTul – #17 Olga Tumuruc: Cea mai mare provocare este să dezvoltăm servicii publice electronice

Până în 2030, autoritățile își propun să transforme Republica Moldova într-o națiune digitală, acum având toate condițiile pentru a deveni o a doua țară model în lume, după Estonia, dacă se reușește valorificarea acestei ferestre de oportunități. Olga Tumuruc este directoarea Agenției de Guvernare Electronică din Republica Moldova. Pe durata a două episoade, acesta fiind primul, vom discuta despre ce înseamnă guvernarea electronică și relația acesteia cu cetățeanul, cum își propun autoritățile să devenim o națiune digitală și ce presupune acest lucru, care sunt marile provocări și ce loc deține, printre acestea, rezistența la schimbare, care sunt realizările majore din perspectiva impactului asupra vieții cetățeanului, dar și care sunt serviciile importante și necesare care încă nu au fost optimizate/digitalizate.

Cu DREPTul: Olga, te rog, explică-ne ce reprezintă guvernarea electronică.

Olga Tumuruc: Stricto sensu, guvernarea electronică ar însemna utilizarea tehnologiilor informaționale în realizarea actului de guvernare, a funcțiilor publice ș.a.m.d., dar asta e foarte stricto sensu. Eu, pregătindu-mă de vizita la dvs., am văzut că ați avut un podcast cu Sergiu Chiruța de la Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat și m-am bucurat foarte mult ascultându-l, chiar în primele minute să zică despre utilizarea semnăturii electronice în procesul de lucru, despre automatizarea proceselor de verificare a eligibilității persoanelor și despre faptul că procese care uneori durau 15 zile, două săptămâni, astăzi se fac în 15 minute. Asta este, de fapt, guvernarea electronică, eficientizarea modului de lucru al tuturor celor care vor să implementeze tehnologii informaționale în procesele de lucru. Și nu este vorba doar de guvern și de instituții publice, evident, în primul rând, fiindcă noi, Agenția de Guvernare Electronică, suntem o instituție publică și trebuie să servim interesul public, dar și organizații asociative, și companii private, și pe toți cei care înțeleg valoarea tehnologiilor informaționale.

Cu DREPTul: Spuneți-ne un pic despre agenție: cu ce se ocupă, de când funcționează, ce echipă are?

Olga Tumuruc: Noi activăm din anul 2010. Agenția este o instituție publică, fondată de Cancelaria de Stat. De ce din 2010? Fiindcă atunci cumva guvernul a conștientizat că tehnologiile pot genera eficiență și pot optimiza modul de lucru și aveau nevoie de un hub care să încerce să promoveze și să integreze tehnologiile în toată activitatea din sectorul public. Guvernul sau, mai degrabă, țara a semnat un acord de finanțare cu Grupul Băncii Mondiale, în care a inițiat implementarea unui proiect foarte ambițios, care așa și se chema – „e-Transformarea Guvernării”. Unitatea de implementare a acelui proiect a fost Centrul de Guvernare Electronică. S-a adunat o echipă foarte-foarte profesionistă, în mare parte specialiști de rang înalt din sectorul privat, adică cu viziuni total diferite de cele din sectorul public și cred că exact ceea de ce aveam nevoie ca să facem e-transformarea guvernării. Organic, din 2010 până acum, echipa a crescut, fiindcă au crescut și obiectivele, s-a lărgit și mandatul, misiunea agenției și astăzi suntem o echipă de aproape 50 de persoane, care ne ocupăm de e-transformare, de modernizarea serviciilor publice, de dezvoltarea infrastructurii de guvernare electronică și de generarea schimbării. 

Cu DREPTul: În general, este vorba despre un domeniu și un proces foarte dinamic…

Olga Tumuruc: Da, tehnologiile sunt un proces foarte dinamic.

 Cu DREPTul: În ce măsură putem și puteți spune că s-a reușit transformarea spre e-guvernare? Au trecut 12 ani. Unde suntem? Ce s-a reușit? Ce mai puțin?

Olga Tumuruc: Atunci când am pornit noi, în 2010, obiectivul de bază era și este, de fapt, un obiectiv continuu – să avem cât mai multe servicii publice electronice, fiindcă în mare parte acesta este mijlocul, canalul prin care cel mai des cetățenii interacționează cu statul. Dar atunci, în 2010, să începem a dezvolta servicii electronice era prea degrabă, fiindcă nu aveam foarte multe elemente necesare unui serviciu electronic. Nu aveam cum să identificăm univoc persoana cu care discutăm de cealaltă parte a calculatorului, spre exemplu, este cu adevărat Olga Tumuruc și nu este altcineva; nu aveam o infrastructură rezilientă de desemnare; nu aveam schimb de date; nu aveam modalitate de plată electronică; nu aveam elemente de livrare – toate acele componente care sunt necesare în mod normal pentru dezvoltarea unui serviciu electronic. Respectiv, noi cu asta am început atunci – să dezvoltăm aceste building box sau elemente de puzzle, de Lego, pe care să le reutilizăm pentru a configura servicii electronice. La asta noi îi zicem ecosistem de guvernare electronică sau infrastructură de guvernare electronică.

Acum, putem să ne mândrim că avem toate aceste elemente de bază dezvoltate: identitate electronică, serviciu de semnare electronică, de plăți electronice, infrastructură de schimb de date, avem un cloud guvernamental, în care sunt găzduite, în primul rând, toate aceste servicii guvernamentale, dar și servicii publice electronice care se dezvoltă, se configurează în timp.

Dar, oricum, este un lucru continuu și nu putem să zicem că le avem pe toate gata, pentru că ceea ce s-a dezvoltat cu ani în urmă trebuie menținut și trebuie modernizat, pentru că apar noi provocări. Pe lângă aceste elemente sau building box dezvoltate, astăzi, noi avem cea mai mare provocare – să dezvoltăm servicii publice electronice.

Cu DREPTul: De ce este  o provocare?

Olga Tumuruc: Pentru că este un pic în afara zonei de control al Agenției de Guvernare Electronică, întrucât sunt prestatorii de servicii publice și noi venim peste ei cu modernizarea serviciilor, cu schimbarea modului tradițional de prestare a serviciilor și le zicem „haideți să le facem electronice”. Este o provocare, fiindcă este o schimbare și, evident, este elementul de reticență cu care trebuie să lucrăm, în care urmează faza de acceptare și, într-un final mult așteptat, avem totuși servicii electronice dezvoltate și cetățeanul beneficiază de aceste avantaje. 

Cu DREPTul: Care sunt marile provocări și care este, printre acestea, locul rezistenței de care ați menționat?
Olga Tumuruc: Sunt mai multe provocări aici și noi, Agenția de Guvernare Electronică, trebuie să le confruntăm, să le prelucrăm, să le mediem cumva pe toate.

Acum, din punctul de vedere al modernizării serviciilor publice, care înseamnă schimbare, cea mai mare provocare este, într-adevăr, rezistența la schimbare în mare parte a prestatorilor de servicii.

Aici uneori am ajuns chiar la extreme, la niște paradoxuri, fiindcă în momentul în care avem discuții cu ei și în aceste discuții îi întrebăm de ce se prestează în așa mod, atunci cumva toată lumea dă din umeri, pentru că așa este, pentru că așa s-au obișnuit. Și noi încercăm să le schimbăm paradigma, perspectiva, pentru că prestarea unui serviciu, da, este o funcție a statului, dar nu este un obiectiv în sine, prestarea serviciului trebuie să fie privită din perspectiva necesității pe care o are cetățeanul, beneficiarul. Și atunci, noi trebuie să construim modul de prestare a serviciului din punctul de vedere al cetățeanului, așa cum îi este lui mai comod, în funcție de care sunt problemele cu care se confruntă și cum să le soluționăm, dar nu fiindcă așa ne-am obișnuit să acționăm. Ne reușește pe alocuri, pe alocuri trebuie să scriem undeva că așa trebuie să facem, și nu altfel și atunci mai mediem din problema aceasta cu rezistența la schimbare.

O altă provocare ar fi cea de capacitate, de resurse și aici e vorba de resurse în toate sensurile – și financiare, și umane, și timp, fiindcă timp avem foarte puțin la dispoziție.

Noi, deși suntem foarte bine poziționați cu aceste elemente de infrastructură de guvernare electronică, de fapt, o țară bine poziționată chiar în regiune, totuși cu utilizarea lor în practică în serviciile electronice suntem un pic în urmă și asta înseamnă o presiune foarte mare din partea cetățenilor, a beneficiarilor „haideți să facem, haideți să generăm această schimbare” și atunci trebuie cumva să alergăm în urma trenului, dacă vreți, să dezvoltăm cât mai rapid aceste servicii electronice. Provocarea în materie de resurse umane este faptul că totuși sectorul IT este unul foarte competitiv pe piață, foarte competitiv și o problemă în a atrage personal o au chiar și companiile private, care au și o altă capacitate de a atrage și de a reține oamenii. Noi, ca instituție publică, suntem mai puțin atractivi, de aceea ceea ce facem acum este încă pe baza la acei colegi care sunt cu noi încă din 2010, acei entuziaști care prin ceea ce fac văd valoare și contribuția lor la binele societății, la dezvoltarea Moldovei, dar suntem în permanentă căutare de noi soluții și noi oportunități, adică să fim cât mai atractivi și să încercăm să cultivăm spiritul acesta de solidaritate și contribuție, și valoare adăugată în activitatea pe care o facem.

Nu facem doar coding, dar generăm schimbare, și aceasta este o chestie foarte plăcută, când îți dai seama că proiectul la care ai lucrat a generat niște schimbări la nivel național, dar nu doar pentru un client de undeva din Europa sau din Asia.

Este ceva care vezi aici, la tine în țară, și acesta este elementul cel mai atractiv prin care noi încă ținem colegii pe care îi avem alături de noi. Provocarea financiară cred că este pentru toată țara, în special în acest an, când avem o criză după alta. Cu toate acestea, avem parteneri de dezvoltare care ne sunt alături și se implică foarte mult, fiindcă digitalizarea, așa cum spuneam, este o cale spre schimbare, spre optimizare și ei sunt foarte mult interesați să contribuie și să valorifice potențialul care este la noi în țară ca să generăm aceste schimbări.

Cu DREPTul: Ce se întâmplă cu Strategia de dezvoltare a acestui domeniu? Care sunt obiectivele prioritare?

Olga Tumuruc: Moldova a avut mai multe strategii. Cât de mult s-a reușit de fiecare dată să atingem acele obiective este diferit, este de la caz la caz. În acest an, însă, împreună cu partenerii de dezvoltare ne-am unit eforturile ca să elaborăm o nouă strategie de transformare digitală pentru anii 2030, este acum în proces încă de elaborare, dar acest proces de colectare a necesităților, a ideilor, a viziunilor a fost un proces consultativ foarte larg, cu foarte mulți membri ai comunității – și mediul de afaceri, și mediul asociativ, și tineri, și Academia, și instituții publice, evident.

Obiectivul major al acestei strategii este să devenim o națiune digitală, pentru că este o chestie de viitor, pe care dacă nu începem acum la modul serios să o conștientizăm și implementăm s-ar putea să nu mai reușim ulterior să ajungem din urmă această tendință, acest vector, s-ar putea să fie prea târziu.

Cu DREPTul: Ce ar presupune o națiune digitală?

Olga Tumuruc: O națiune digitală ar presupune, în primul rând, dacă vorbim de servicii electronice, ele sunt „by default” (implicit – traducere din l.engleză) electronice, dar dacă vorbim despre cei care le consumă, asta ar însemna că ei by default sau implicit optează pentru accesarea unui serviciu electronic. Ei au încredere în aceste servicii electronice, ei au încredere că ele sunt sigure, că vor beneficia de ceea ce solicită într-un timp mai scurt, mai optim și, evident, cu cheltuieli mai mici.

O națiune digitală înseamnă educarea în spiritul tehnologiilor informaționale, să ne simțim cu toții confortabil, să facă parte organic din viața noastră de zi cu zi, să nu fie ceva de genul: „Ei, mai bine totuși eu mă duc la ghișeu, acolo mai vorbesc cu cineva…”, dar nici să nu se pună așa întrebare.

Evident că acesta este un efort pe lângă tot ce avem noi de dezvoltat ca și tehnologii, ca și securitate. Cultivarea încrederii este și un efort foarte mare de educare și discuții, și convingere, dacă vreți, de schimbare a acestei percepții și trebuie să înceapă de la cel mai mic nivel, de la cea mai mică treaptă, de la grădiniță și să fie o comunicare continuă cu toți membrii societății.

Cu DREPTul: Acum, cât de departe sau aproape suntem de acest by default, implicit, de care ați vorbit? Și intuiesc, dar să-mi ziceți dacă e așa, implică mai mult un efort de schimbare nu neapărat tehnică…

Olga Tumuruc: E adevărat, nu este un efort de schimbare tehnică, deși în mare parte serviciile publice pe care le avem acum disponibile sunt totuși prestate în mod tradițional, nu electronic și ca să le transferăm să fie electronice, în primul rând, nu putem s-o facem așa cum sunt ele acum, trebuie să trecem printr-o fază de regândire, optimizare, să mai excludem niște pași, să mai excludem niște documente. Este un efort și pe partea asta, dar, aveți dreptate, este un efort în mare parte de acomodare și de înțelegere că serviciile care sunt oferite de către un prestator sunt, în primul rând, electronic.

Ca să ajungem la această etapă, cetățeanul ar trebui să aibă parte de aceeași experiență, indiferent că el merge la autoritatea prestatoare sau că deschide portalul serviciilor publice și selectează de acolo să aplice pentru un serviciu.

Estonienii, spre exemplu, în momentul în care o persoană merge totuși la prestatorul de servicii, nu așază persoana în fața operatorului de la ghișeu, dar o invită la un panou prin care o ghidează cum să acceseze electronic serviciul de care are nevoie. Este o schimbare pe care eu visez s-o avem în Republica Moldova, pentru că, cumva, la noi asta este încă inimaginabil, la noi oamenii s-au deprins, deși nu le place, deși le provoacă foarte mari inconveniențe, ei totuși s-au deprins să meargă, să se așeze, pentru că, probabil, au mai mare siguranță atunci când discută cu un operator, dar o fază foarte bună de tranziție este anume ghidarea prestatorului de servicii în utilizarea unui serviciu electronic, chiar dacă se întâmplă la autoritate, pentru că o dată o să meargă și o să-i arate pe ce să apese și ce să selecteze, a doua oară o să meargă, dar a treia oară persoana respectivă o să zică, „dar cred că pot s-o fac și eu, nu mă mai duc la autoritatea aia sau ailaltă”. 

Cu DREPTul: Cât de pregătiți suntem din punct de vedere legal pentru asta? 

Olga Tumuruc: Noi avem o lege a serviciilor publice care exact asta și spune: în primul rând, un serviciu trebuie să fie prestat în mod electronic și, implicit, în mod electronic. Și toți prestatorii de servicii ar trebui până în ianuarie 2024 să se ocupe activ cu acest proces.

Deci, din punct de vedere legal avem toate premisele ca asta să se întâmple, doar că e nevoie, cum ziceam, de resurse, de efort și de conștientizarea, în primul rând, din partea prestatorului de servicii că trebuie să-și schimbe procesele din perspectiva că serviciul trebuie să fie electronic, din perspectiva necesităților cetățeanului, or un serviciu electronic înseamnă că el este mult mai accesibil.

Indiferent unde se află cetățeanul, că este în sat, este în centrul raional sau, în general, este în afara țării, creăm condiții egale pentru toți cei care au o necesitate de a utiliza un serviciu. Evident că o să fie întotdeauna și persoane care sunt mai puțin familiarizate și prietene cu tehnologiile informaționale, de aceea și trebuie să rămână în continuare opțiunea de a merge la ghișeu la autoritățile prestatoare de servicii, dar ideea este ca experiența pe care o are persoana aici să fie similară cu cea pe care ar avea-o accesând un serviciu electronic. Și asta ar trebui să se întâmple așa cum vă ziceam anterior, persoana să fie ghidată, asistată în utilizarea unui serviciu electronic, chiar dacă a mers la autoritatea prestatoare.

Cu DREPTul: Ați menționat de Estonia. De multe ori, ea este prezentată drept o țară-model. Într-adevăr ea dictează tendințele și în ce măsură exemplul ei ar putea sau ar trebui să fie urmat și de Moldova?

Olga Tumuruc: Estonia este un exemplu, în primul rând, prin faptul că ei demult s-au gândit că trebuie să utilizeze activ și interactiv tehnologiile în procesul de guvernare și prestare a serviciilor. Deci, ei au o istorie nu de 10 ani, ca și noi, dar cel puțin de 30 ani de când sunt pe calea transformării digitale și evident că trebuie să ne inspirăm din reușitele lor, din nereușitele lor, dar, în primul rând, din faptul cât de OK și familiari, și comozi sunt ei cu tehnologiile.

Cred că asta este cel mai mult ce noi putem și trebuie să preluăm de la estonieni – familiaritatea asta la nivel de întreagă țară, de întreagă națiune cu tehnologiile informaționale.

La modul practic, cum să configurezi un serviciu sau altul este foarte particular și de multe ori nu poate fi preluată tehnologia exact așa cum este în Estonia să fie implementat în Moldova. Uneori ar putea să fie calea spre un eșec, dar deschiderea spre tehnologii și convingerea că doar așa trebuie să mergem înainte, la cel mai înalt nivel, și nu doar declarativ, dar și prin fapte, asta cu siguranță trebuie să fie ceea ce trebuie să preluăm de la estonieni. Noi avem acum toate șansele să devenim o a doua țară care…

Cu DREPTul: Unde se situează Moldova? Pentru că de multe ori ne lăudăm că avem internet foarte bun….

Eu trebuie să vă zic că noi nu știm să ne lăudăm, noi nu știm să vorbim despre reușitele noastre.

Olga Tumuruc: Și aici tot trebuie să învățăm de la estonieni, pentru că ei știu foarte bine să se poziționeze atât în țară, cât și în afara țării despre ce au ei dezvoltat și realizat și poate asta este inclusiv un mecanism de a convinge propriii cetățeni. Pentru că dacă se vorbește la nivelul cel mai înalt al țării despre tehnologii, despre digitalizare, despre schimbările respective, evident că cetățenii se vor alinia în jurul acestei și vor gândi altfel, și vor avea mai multă încredere în asta.

Cu DREPTul: Cum ne poziționăm în raport cu ale țări, inclusiv cu cele din regiune?

Olga Tumuruc: Noi ne poziționăm destul de bine. În țară avem resurse informaționale foarte bine structurate, organizate, avem evidențe bune pe populație, pe organizații, business, pe transport, pe conducători de vehicule, pe domeniul asistenței sociale, pe domeniul medical, avem o evidență bună în domeniul fiscal. Deci avem o bază operațională foarte bună pe care putem ulterior să o reutilizăm ca să construim servicii electronice. Ne poziționăm foarte bine din punctul de vedere al infrastructurii de guvernare electronică care împreună cu resursele informaționale ne permite să construim servicii electronice. Suntem, dacă vreți, chiar mai bine poziționați decât România cu care suntem acum în proces activ de colaborare ca să vedem cum putem să extindem bunele practici de la noi și în România și să construim împreună un spațiu digital comun. Experiența din Moldova este foarte des întrebată și căutată în țările din Asia, în țările din Africa, inclusiv în Ucraina.

Reușitele noastre sunt recunoscute pe plan regional și internațional chiar, doar că noi nu știm să ne lăudăm cu ele, așa cum ziceam, dar asta ar fi un element de marketing foarte important și un element care ar aduce mai multă încredere a cetățenilor noștri în ceea ce facem noi.

Cu DREPTul: Ziceați că acum avem toate șansele să devenim un al doilea model după Estonia. Ce ar trebui să facem în acest sens?

Cumva chiar și estonienii exact asta spuneau, că acum avem toate premisele să devenim o a doua țară-model pe exemplul Estoniei, care să inspire multe alte țări să meargă pe calea digitalizării.

Olga Tumuruc: Ziceau și ei, și suntem convinși și noi de asta din perspectiva că avem o înțelegere și o fereastră de oportunitate acum, pentru că avem susținere atât la nivel politic, cât și la nivel de guvern, cât și a partenerilor de dezvoltare, deci o aliniere a tuturor acestor factori care ne-ar permite să avem resurse necesare pentru dezvoltare, să avem suport, dacă vrem să promovăm o politică de schimbare sau o politică în domeniul cadrului normativ. Și asta noi am simțit-o, fiindcă orice schimbare sau orice nou serviciu trebuie să fie însoțit și de un cadru normativ corespunzător și am avut tot suportul necesar, nu pot să zic chiar necondiționat, dar tot suportul de care era nevoie ca să promovăm aceste inițiative, inclusiv suportul donatorilor ca să finanțăm anumite inițiative și să dezvoltăm soluțiile de care avem nevoie. Avem această fereastră de oportunitate pe care trebuie să o folosim, fiindcă s-ar putea ulterior să nu mai avem parte de ea și atunci ne va fi mult mai greu să venim cu schimbări pe acest domeniu, în special că focusul acum este și așa orientat deja spre alte probleme mult mai critice, dacă pot să zic așa. 

Cu DREPTul: Vreau un pic mai concret, din perspectiva cetățeanului, beneficiarului, să ne vorbiți despre care sunt realizările majore, serviciile digitalizate.

Olga Tumuruc: E o întrebare așa de grea… Eu pot să vă dau un exemplu de serviciu electronic care chiar a fost o schimbare foarte calitativă pentru beneficiari. Este vorba despre indemnizațiile care se oferă la naștere și, ulterior, pentru întreținerea copilului. Anterior, ce trebuiau să facă mămicile? Să meargă fizic la casele teritoriale de asigurări sociale, să stea la coadă pe sub uși, ca să depună o cerere, de cele mai dese ori asta se întâmpla cu copilul în brațe, deci era o situație absolut anormală, fiindcă trebuia să punem o persoană care este într-o situație mai aparte să treacă printr-un proces destul de anevoios. Cum s-a schimbat asta calitativ, utilizând infrastructura de e-guvernare? Acum, cererile pentru aceste indemnizații la nașterea copilului și, ulterior, această indemnizație lunară pot fi solicitate doar completând IDNP-ul mamei sau al tatălui, sau al întreținătorului legal și al copilului pe pagina Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), fără să mai trebuiască să meargă mama sau altcineva undeva, doar se completează două cifre, se face submit și sistemul din spate face verificarea dacă, într-adevăr, este o relație de rudenie între IDNP-ul copilului și IDNP-ul mamei, se face o verificare al câtelea copil este, dacă vorbim despre indemnizația unică la naștere, pentru că știm că este variabilă în dependență de primul, al doilea copil, se face o verificare privind venitul mamei, ca să poată fi calculată mărimea acelei indemnizații lunare. S-a optimizat și ceea ce trebuie să facă beneficiara acestei indemnizații, dar și ceea ce trebuie să facă CNAS-ul, pentru că nu mai are această povară administrativă de a lucra cu documente, de a face calcule manuale, totul se întâmplă în spatele scenei, utilizând date preluate în timp real și automatizări pe bază de algoritmi care pot fi puse în practică.

Cu DREPTul: Ce servicii importante încă nu au fost optimizate/digitalizate, dar tare ar fi necesar să fie?

Olga Tumuruc: O parte din ele sunt digitalizate. O să revin iarăși la Agenția Servicii Publice, fiindcă ei dețin topul în lista de servicii publice, este vorba despre serviciile din domeniul bunurilor imobile. Bine, acum avem posibilitatea să solicităm, spre exemplu, un extras din Registrul bunurilor imobile electronic, doar că tot ceea ce se întâmplă în spate este atât de anevoios și atât de problematic, fiindcă altfel decât în termenii care sunt declarați și costurile care sunt declarate este foarte greu să o faci, dacă nu intervii cu schimbări dramatice pe domeniul de bunuri imobile.

Și acesta este cel mai solicitat serviciu în Republica Moldova – extrasul din Registrul bunurilor imobile. În general, problematica sectorului respectiv în Moldova este una destul de amplă, fiindcă noi avem în continuare o bună parte din imobile care n-au fost înregistrate, n-au trecut încă prin tranzacții și atunci ele sunt cumva în aer.

Cele care au trecut printr-o tranzacție sau două de înstrăinare sau de moștenire cumva sunt în regulă, să zic așa, dar oricum atunci când se solicită un extras, legislatorul de la ASP trebuie să treacă un proces de verificare manuală într-un dosar, într-o mapă foarte mare să vadă ce este cu acest bun imobil, dacă nu are unele restricții sau interdicții de înstrăinare. Iată aici, apropo, este interacțiunea Ministerului Justiției și lipsa de calitate a datelor și cu sistemul executorilor judecătorești care trebuie să transmită aceste date privind interdicțiile pe care le aplică pe toate bunurile unei persoane în timp real. Și acesta ar fi un element care iarăși ar schimba calitativ, întrucât colegii de la ASP nu ar trebui să verifice în teancul de scrisori pe care le au de la executori dacă a  venit vreo restricție pentru bunul cutare sau nu a venit. Dacă s-ar face asta prin niște servicii informaționale, legislatorul nu ar mai consulta dosarele, ci ar consulta informația electronică și ar fi sigur că informația este corectă, fiindcă avem în spate și datele de la Ministerul Justiției, și de la executorii judecătorești, care sunt veridice și calitative.

Un alt serviciu care trebuie schimbat, am să zic de domeniu, este cel de stare civilă. Aici cumva istoric avem moștenite foarte multe probleme de descentralizare a bazelor de date, de lipsa de comunicare între toți cei din domeniul de stare civilă și niște greșeli sistemice pe care eu, la fel, nu pot să-mi explic de ce se întâmplă așa. Avem acum destul de multe comunicări cu colegii noștri din autoritățile publice locale care interacționează cu cetățenii pe anumite domenii de stare civilă. Pe mine m-a mirat, dacă nu pot să zic că m-a șocat, faptul când persoana solicită, spre exemplu, o corecție pe un act de stare civilă și, ulterior, a doua sau a treia oară sau peste un an când solicită un extras, nu corecție, un extras de pe un act de stare civilă, el este emis cu aceeași greșeală de până la corectare. Și atunci, eu mă întreb de ce persoana, în primul rând, a trebuit să facă această corectare, dacă a fost, spre exemplu, eroare din partea prestatorului de servicii, a trebuit să plătească încă pentru asta și, ulterior, la un an distanță, când solicită extrasul de pe actul de stare civilă, el este cu aceeași eroare?

Asta înseamnă că tot ceea ce se face, se face pe hârtie, nu se actualizează, nu se corectează informația în sistemele informaționale, ceea ce este o greșeală inacceptabilă în momentul în care noi vrem să scăpăm de dosare, de efort uman considerabil și să oferim certificate electronice sau să scăpăm, în general, de aceste extrase.

Una din provocările care le avem acum pe domeniul de stare civilă, cunoaștem că autoritățile din România în contextul dosarelor de cetățenie care se depun au solicitat apostilarea pentru toate actele care se depun acolo în dosar și asta a cauzat, practic, un colaps la Ministerul Justiției, la direcția care se ocupă de apostilare, fiindcă a parvenit o avalanșă foarte mare de solicitări. Colegii din România de ce au introdus această practică? Probabil pentru că erau foarte multe acte false, contrafăcute și atunci și-au zis „haideți să introducem etapa de apostilare, ca să mai diminuăm din numărul actelor false”. O modalitate foarte bună de verificare a actelor care se prezintă în dosarul pe cetățenie este să oferi părții române o posibilitate de verificare electronică a ceea ce este în Registrul de Stat legat de acest act.

Acum, în situația în care noi avem aceste probleme sistemice cu actualizarea și corectarea datelor în registrele de stat, ni-i frică să facem asta, fiindcă pe hârtie cetățeanul o să prezinte un document corect, dar în momentul în care partea română o să facă verificarea și contrapunerea cu înregistrările din sistem, o să zică că, uite, ai o problemă aici, du-te și o rezolvă. Astfel, noi am crea o problemă și mai mare de fapt.

Iată aceste greșeli sistemice sunt niște blocaje care ne împiedică și ne opresc foarte mult din procesul de digitalizare.

NB: Textul de mai sus reprezintă jumătate din discuția cu Olga Tumuruc, directoarea Agenției de Guvernare Electronică. Te invit să asculți sau să citești și următorul episod, în care vom discuta despre instituțiile model, dar și cele codașe la capitolul servicii publice optimizate, despre digitalizarea serviciilor din domeniul justiției, dar și despre riscurile și oportunitățile tehnologiilor în raport cu drepturile omului.