Efectele hidrocentralelor din Ucraina asupra turismului și agrementului pe teritoriul Republicii Moldova

Bararea Nistrului de Complexul Hidroenergetic Nistrean (CHN) are mai multe efecte negative asupra unor domenii și industrii relevante călătoriilor și consumului turistic, cum ar fi transportul naval, turismul și agrementul. Acestea duc ulterior și la diminuarea parametrilor economici, care într-un final au consecințe sociale majore, cum ar fi ratarea profiturilor sau scăderea numărului de locuri de muncă, arată studiul realizat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului, cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și al Suediei.

Astfel, Nistrul a încetat să mai fie turistic pe un segment moldovenesc important în aval de Naslavcea, din cauza factorilor cauzați exclusiv de CHN (temperatura joasă a apei, hydropeaking, reținerea sedimentelor naturale, micșorarea vitezei de curgere etc). În aceste condiții, antreprenorii locali sunt privați de oportunitatea de a valorifica turistic Nistrul în multe localități de pe litoral și sunt nevoiți să-și transfere activitățile turistice în alte zone mai prietenoase.

Complexul din Ucraina are o influență considerabilă asupra dezvoltării sectorului turistic moldovenesc la Nistru. Astfel, temperaturile joase ale apei micșorează zona de litoral bun pentru scăldat în râu și scurtează sezonul propice pentru această activitate, pe un segment mare de Nistru în aval de Naslavcea. Segmentul de Nistru dintre Naslavcea și Rezina este cel mai afectat de temperaturile joase ale apei, pentru organizarea recreației și scăldatului. Din cauza modificării regimului termic și micșorării drastice a sezonului de scăldat, plajele sunt abandonate, fiind scoase din circuitul turistic.

Totodată, fluctuațiile nenaturale ale apei râului (fenomen cunoscut drept hydropeaking) duc la inundarea zonelor de plaje sau insule, porțiuni din litoral cu cea mai mare concentrație de atracții turistice naturale, diminuându-le atractivitatea și accesibilitatea. Totodată, fenomenul afectează peisajul și ariile naturale. În perimetrul cel mai afectat de fluctuațiile zilnice ale apei sunt concentrate mai bine din jumătatea ariilor naturale protejate de stat din raioanele riverane. Efectul pulsatoriu nenatural al apei, cuplat cu reducerea vitezei apei, duce și la înnămolirea porțiunii navigabile a râului și respectiv imposibilitatea practicării croazierelor pe Nistru sau altor forme de exploatare a ambarcațiunilor de agrement și turism.

La fel, reducerea substanțială a sedimentelor în apa Nistrului provoacă înnămolirea plajelor, care astfel se degradează și necesită cantități importante de nisip pentru refacerea acestora. În același timp, acest fapt, la care se adaugă micșorarea vitezei de curgere a apei, duc la o abundență de vegetație acvatică, care înrăutățește accesibilitatea spre plaje și insule, provoacă dificultăți în practicarea activităților navigației de agrement, modifică peisajul nistrean, iar toate împreună influențează negativ motivația vacanțelor pe segmente mari din Nistru.

Peisajele afectate de efectele directe ale activității CHN, inclusiv inundațiile nenaturale, vegetația acvatică abundentă, plajele înnămolite și lipsite de nisip natural, insulele periodic inundate, modifică cultura tradițională locală, inclusiv îndeletnicirile legate de valorificarea resurselor râului. Acestea riscă să dispară și să nu mai fie valorificate în scopuri turistice. Tot din cauza acestor modificări cauzate de factori umani, nu pot fi aplicate etichete ecologice de calitate unităților HoReCa.

Per total, valoarea consumului turistic potențial oferit, dar ratat la Nistru pentru ambele țări este mai mare decât valoarea energiei produsă de hidrocentrale și utilizată doar de Ucraina.

Pentru a diminua aceste efecte, experții în domeniu vin cu mai multe recomandări:

• Inventarierea și monitorizarea permanentă a locațiilor turistice expuse presiunilor factorilor modificați de CHN;
• Organizarea activității CHN, astfel încât fluxul pulsatoriu al apei să nu influențeze zonele plajelor, insulelor și suprafețelor însemnate de atracții turistice;
• Acoperirea suplimentară și periodică a plajelor cu nisip de râu pentru a respecta condițiile de exploatare a acestora;
• Acțiuni de curățare a vegetației acvatice abundente pe segmentele exploatate în scopuri turistice;
• Promovarea unor măsuri de compensare a pierderilor antreprenorilor în turismul de litoral;
• Finanțarea unui program de promovare a turismului la Nistru în aval de CHN, de la Naslavcea la Marea Neagră;
• Promovarea unor trasee turistice comune bilaterale pe ambele maluri de Nistru.

Acest rezumat reflectă capitolul „Efecte negative ale construcțiilor hidrocentralelor din Ucraina asupra turismului și recreației pe teritoriul Republicii Moldova”, semnat de Viorel Miron, din „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc”.

Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei. 

Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Ministerului Mediului, PNUD sau Suediei.