Expert: Costul cotelor europene de emisii de CO2 poate depăși 100 EUR pe tonă până în 2030
Scris de EcoFM la 5 iulie 2021
Costul cotelor de emisii pe piața europeană până în 2030 se poate dubla și poate ajunge la 100 EUR pentru emisia unei tone convenționale de echivalent CO2. Acest lucru va forța industria și alți poluanți să caute activ surse alternative de energie cu emisii reduse, a declarant Ole Hansen, șeful departamentului de strategie pentru piețele de mărfuri de la Saxo Bank.
Schema europeană de comercializare a emisiilor (ETS) a fost lansată în 2005 și acoperă acum aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa prin sectoare precum utilitățile și industria. În anii următori, se așteaptă să fie inclus în sistemul de agricultură, construcții și transporturi. Până în 2019, costul cotelor a rămas sub 10 EUR, dar în 2019-2020 prețul mediu pentru o tonă de CO2 era deja de 25 EUR , iar la începutul anului 2021 depășea 50 EUR pe tonă.
„Costul cotelor de emisie va continua să crească. Având în vedere impulsul puternic înregistrat anul trecut, sectorul va atrage și mai mulți speculatori, ceea ce garantează aproape o volatilitate crescută și perioade de ajustări, care continuă să crească până în 2030, și ar putea ajunge la 100 EUR pe tonă „, a declarat Ole Hansen.
Potrivit expertului de la Saxo Bank, ETS a emis inițial prea multe autorizații de emisie, iar vânzarea excedentului a pus presiune pe preț. Drept urmare, prețul scăzut al emisiilor nu i-a obligat pe poluatori să abandoneze cele mai poluante surse de energie, cum ar fi cărbunele, și nici nu i-a încurajat să utilizeze surse regenerabile de energie.
„Politicienii și-au dat seama în cele din urmă că este nevoie de acțiuni mai agresive pentru a reduce emisiile cu 55% sub nivelurile din 1990 până în 2030”, spune Hansen. Alte industrii vor fi incluse acum în sistem, iar numărul total de autorizații va fi redus. Potrivit lui Ole Hansen, utilitățile, industria și alți poluanți vor căuta din ce în ce mai mult surse alternative de energie cu emisii reduse, inclusiv hidrogen, energie nucleară și solară, precum și captarea carbonului ca modalitate de colectare a emisiilor de CO2.